În ultimii ani am constatat cu toţii o accelerare a micşorării timpului nostru interior, deşi dacă ne uităm pe ceas orele sînt cronometrate mecanic în ritmul lor.
Pentru foarte mulţi pământeni din 1996 încoace a devenit evident că nu le mai ajunge acest timp pentru lucrurile ce le aveau de îndeplinit zi de zi. Toată lumea, întreaga societate planetară aleargă într-o goană nebună după partea materială a vieţii, încercând să realizeze câte ceva pentru propria bunăstare dacă este posibil. Cu toţii constatăm că deşi în ultimii ani ne-am programat în fiecare zi ceva mai puţine treburi, pentru a le putea realiza, totuşi timpul nu a permis îndeplinirea unor astfel de lucruri. Şi atunci ne putem pune întrebarea: care este cauza acestor fenomene?
Dincolo de abordarea astronomică a problemei timpului legată de anul 2012, să privim o altă faţetă a acestei realităţi a lumii noastre interioare, pentru că vom descoperi împreună un adevăr care a fost ţinut ascuns vreme de 103 ani de către rasa reptiliană care vrea să domine în continuare omenirea. Unii care citesc acest articol ar putea spune că poate vorbim prostii, dar cu argumente logice vă vom dovedi contrariul. Să pornim de la ora de vară care a fost propusă pentru a fi introdusă pentru prima dată în anul 1908, prima ţară fiind Anglia, însă britanicii au refuzat atunci. Ora de vară a fost ideea lui Benjamin Franklin – mason, care în 1784 s-a gândit chipurile la o modalitate de economisire a uleiului din lămpi. Acest argument a fost doar un tertip pentru a determina de la an la an în mentalul colectiv continental şi planetar al societăţii umane dereglări care să ducă în timp la ceea ce vedem astăzi. De altfel Benjamin Franklin a fost doar păpuşa unor stăpâni din umbră care au intenţionat să blocheze potenţialul minţii umane. Trebuie să spun că mentalul uman dacă este educat şi dirijat corect şi pozitiv poate realiza adevărate miracole. Însă stăpânii din umbră nu doreau o civilizaţie de 7 miliarde de oameni cu mintea liberă şi atunci au găsit această păcăleală cu ora de vară. La drept vorbind, pe timpul verii câtă economie poţi să faci? Dacă vom calcula că ar putea fi o diferenţă de 1 oră pentru fiecare zi, şi având în vedere că ora de vară se aplică timp de 8 luni, rezultatul ar fi aproximativ 200 de ore în care se face o aşa zisă economie, în realitate fiind vorba doar de aproximativ 10-12 zile cât înseamnă cele 200 de ore. Acum întrebaţi-vă: ce economie poţi să faci în 10 zile, indiferent de domeniul social sau economic, la nivel planetar? Ştim foarte bine că planeta are încă suficiente resurse de care ne putem folosi încă vreo câteva sute de ani de acum încolo, de ajuns cât să atingem etapa călătoriilor dincolo de sistemul solar în nave capabile să transporte sute de oameni.
Iată că şmecheria cu ora de vară a reptilienilor a determinat mentalul oamenilor să reacţioneze în sensul negativ, şi astfel cel puţin de 10 ani încoace toată lumea trăieşte cu impresia că noţiunea aceasta de timp s-a scurtat drastic. Dar dacă privim realitatea în faţă, conform cu ceea ce am explicat mai înainte, putem să ne dăm seama că de fapt noi înşine am acţionat asupra scurgerii timpului, mai ales a celui personal al lumii noastre interioare, şi asta deoarece ideea reptilienilor a funcţionat cum au vrut aceştia în mintea oamenilor de pe planetă. Trebuie să ştiţi totuşi că din 193 de state ale lumii, doar 70 dintre ele au adoptat ideea şi păcăleala orei de vară.
Dincolo de influenţa experimentului reptilian cu ora de vară, trebuie să vedem că în urma unui asemenea fenomen avem confirmarea faptului că putem controla timpul, aşa cum au spus de atâtea ori şi Maeştrii Tibetului. Mintea omului poate controla dilatarea sau scurtarea timpului dacă este decis să realizeze asemenea performanţe. Cel puţin din punctul acesta de vedere, chiar dacă o parte a omenirii este afectată de un asemenea experiment derulat de reptilieni la scară largă, avem confirmarea chiar prin însăşi acest experiment. Şi astfel ne-am convins cu toţii de un asemenea adevăr, exprimat şi de Maeştrii Asiei după cum spuneam, şi avem toate motivele de bucurie pentru asta, deoarece prin însăşi natura acestui fenomen ne dăm seama că reptilienii au căzut iar de fraieri. Şi partea bună pentru noi este aceea că până la urmă tot noi oamenii ieşim în avantaj, chiar dacă reptilienii s-au folosit de oameni, şi vor rămâne cu buza umflată încă o dată, pentru că şi-au tras singuri preşul de sub picioare din exces de zel solzos… Vorba proverbului nostru românesc: „Cine sapă groapa altuia, cade el întâi în ea…”. Oare ei nu-şi dau seama că sânt o specie fraieră care o ia în bot de la Dumnezeu de fiecare dată?

(va urma)