Zilele trec, anii trec și… vine ziua, ceasul când trebuie să ne luăm rămas bun de la această viață trăită pe Pământ. Abia atunci ne trezim având o doză ceva mai mare din ceea ce noi oamenii numim – Luciditate! Cu toții, atâta timp cât trăim, nu ne punem prea multe întrebări esențiale, ci doar cele de zi cu zi, parcă am fi nemuritori!
Moartea, căci despre ea vorbesc, este doar un mic episod din ceea ce noi numim Viață! Moartea este privită de mai toți oamenii acestui Pământ ca ceva indezirabil, de nedorit, care trebuie numaidecât îndepărtată, fie și din gând! Însă ea este cea care ajută la înțelegerea și cunoașterea a ceea ce este esențial – Dumnezeu! Care este însă mesajul pe care îl trimit eu acum inimilor voastre? Viața așa cum o știm (căci de cunoscut, nu prea o cunoaștem!) este frumoasă și merită trăită, iar pentru acest dar de preț trebuie să-i mulțumim Celui De Sus. Din viața noastră face parte și moartea, cea care ne ajută pe noi să ne întoarcem acasă în lumea spiritului și tot ea ne și ajută atunci când ne întoarcem în lumea materiei! Ea este un bun profesor pentru toți, căci ne oferă posibilitatea de a experimenta oriunde am fi! După o viață de om trăită pe Pământ, cu bune și cu rele cum am spune unii dintre noi, atunci când ne întoarcem acasă în lumea spiritului avem puține daruri cu noi! De ce? Pentru că trăim așa cum trăim, fără a da prea mare importanță celor necesare, adică acele alegeri care ne reprezintă pe noi ca ființe îndumnezeite! Uneori sosim în lumea spiritului mai bogați, alteori mai săraci, după cum ne-a fost existența. Bogăția și sărăcia nu sînt date de banii de care dispunem la un moment dat în viață, ci de calitatea alegerilor, gândurilor, faptelor, trăirilor și sentimentelor! În ultimul timp ne-am cam înconjurat de tot felul de lucruri surogat, însă minciuna în care trăim își are prețul ei!!! Nu trebuie să așteptăm să vină moartea ca să fim mai lucizi, mai vii! Nu este nevoie ca moartea să vină și abia atunci să conștientizăm ceea ce ar fi trebuit cu mulți ani în urmă. Poate va veni o zi când vom trăi pe Pământ cu mai mult discernământ și discreție, căci sîntem musafiri ai Mamei Geea! Sper să apuc ziua când vom trăi cu toții ca o singură flacără, respirație, într-o stare de a fi! A FI, oare ce înseamnă? Poate doar Shakespeare să știe („A fi sau a nu fi!”), căci a fost un mare om și inițiat așa cum a fost și poetul nostru național Mihai Eminescu. Puțini dintre noi i-am înțeles cu adevărat! Există oameni care ne traversează existența, și cu un gest, cu o vorbă, ne pot ajuta să trăim mai intens viața, mai conștient. Cele mai multe alegeri ale vieții le facem inconștient sau îi lăsăm pe alții să o facă în locul nostru, și ne mai mirăm de ce trăim așa cum trăim! Este imperios necesar să reînvățăm a trăi conștient, responsabil, fără a da puterea altora! Oricând putem face o altă alegere, dacă cea pe care o trăim ne nemulțumește sau nu ne reprezintă. De fapt, toate alegerile noastre sînt un motiv de a ne recrea, mereu și mereu, așa cum sîntem. Pentru asta am înființat de la revoluție încoace, tot felul de școli și cursuri pentru trezirea spirituală a omului. Unele sînt chiar bune (puține!), altele sînt chiar mediocre și mai cer și foarte mulți bani, nu tot ceea ce este scump este și bun!!! Importantă este relația noastră cu Dumnezeu. EL ne așteaptă pe fiecare, însă dacă EL are o eternitate la dispoziție, noi nu avem! Acum este momentul nostru de grație, șansa noastră de a trăi în armonie cu noi dar și cu ceilalți. Cine sînt ceilalți? Tot noi, părticele (ca și noi!) dintr-un Dumnezeu mai mare. Să lăsăm vrajba, frica, ignoranța altora sau altcuiva, adică Pustiului! Să revenim pe scena vieții mai VII CA NICIODATĂ! Să nu lăsăm ca viața să treacă pe lângă noi ca și când nu am exista! Să nu mai permitem nimănui să ne trăiască (să ne rostuiască) propria viață, ci să facem alegeri clare (declarații către univers!) care să reflecte ceea ce sîntem cu adevărat, ființe divine ale aceluiași Tată Creator! Doar așa ne putem bucura de noi! Cine sîntem NOI? Bună întrebare, însă am să las pe fiecare să își răspundă. În fond sînteți și sîntem proprii noștri maeștri, și așa este. Mulțumesc.